Singura mențiune de sănătate autorizată în UE pentru apă

Ce este o mențiune de sănătate

În dreptul Uniunii Europene, o „mențiune de sănătate" este orice afirmație care sugerează existența unei relații între un aliment și sănătate. Cadrul este stabilit de Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind mențiunile nutriționale și de sănătate înscrise pe produsele alimentare (CELEX 32006R1924).

Regula de bază a regulamentului este restrictivă: o mențiune de sănătate poate fi folosită în comunicarea comercială numai dacă a fost autorizată explicit și este inclusă în lista mențiunilor permise. Nu există o prezumție de legalitate. Ce nu este pe listă nu se poate folosi, indiferent cât de rezonabilă pare afirmația sau cât de multe articole o repetă.

Lista mențiunilor permise este stabilită prin Regulamentul (UE) nr. 432/2012 al Comisiei (CELEX 32012R0432). Lista este limitativă și fiecare intrare vine cu o formulare-cadru și cu condițiile în care poate fi folosită.

Mențiunea pentru apă

Pentru apă, Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) a evaluat mai multe propuneri și a emis un aviz științific publicat în EFSA Journal 2011;9(4):2075, intitulat „Scientific Opinion on the substantiation of health claims related to water and maintenance of normal physical and cognitive functions (ID 1102, 1209, 1294, 1331), maintenance of normal thermoregulation (ID 1208) and 'basic requirement of all living things' (ID 1207)".

Pe baza acelui aviz, în lista din Regulamentul 432/2012 a intrat o singură formulare utilizabilă, împreună cu condițiile ei de folosire:

Apa contribuie la menținerea funcțiilor fizice și cognitive normale.

Condiția de utilizare: efectul benefic se obține la un consum zilnic de cel puțin 2 litri de apă, din toate sursele.

Precizarea „din toate sursele" schimbă complet interpretarea cifrei. Nu înseamnă doi litri de apă băută ca atare, peste tot ce consumi în rest. Înseamnă apa totală care intră în organism: apa băută, apa din alte băuturi și apa conținută în alimente. Fructele, legumele, supele, cafeaua și ceaiul contribuie la acel total.

Ce nu acoperă această mențiune

Mențiunea se referă la apă, ca atare. Nu se extinde automat la ape cu compoziții particulare sau la ape tratate într-un anumit fel. Faptul că o apă a trecut printr-un filtru, printr-o cameră de electroliză sau printr-un proces de mineralizare nu îi adaugă o mențiune nouă și nu îi întărește pe cea existentă.

Pentru hidrogenul molecular nu există, la data publicării acestui articol, nicio mențiune de sănătate autorizată în Uniunea Europeană. În consecință, nu se poate afirma comercial că apa îmbogățită cu hidrogen produce vreun efect asupra sănătății.

Mai mult, articolul 10 alineatul (3) din Regulamentul 1924/2006 tratează și mențiunile nespecifice — formulări vagi despre beneficii generale pentru sănătate, de tipul „bun pentru organism" sau „sprijină starea de bine". Acestea sunt permise numai dacă sunt însoțite de o mențiune autorizată din listă.

Consecința practică este mai largă decât pare: trimiterea la un studiu științific într-un context comercial intră în aceeași categorie. Un titlu de genul „ce spune cercetarea despre hidrogen" pus pe o pagină de produs funcționează ca mențiune nespecifică de sănătate. Nu stă singură.

Ce poate spune, atunci, un furnizor de apă

Distincția utilă este între descrierea unui proces și afirmarea unui efect.

Un operator care instalează dozatoare poate descrie ce face aparatul: filtrează, răcește, trece apa printr-o cameră de electroliză, prepară la momentul servirii. Acestea sunt descrieri tehnice verificabile, nu mențiuni de sănătate. Poate descrie și condițiile de igienă, frecvența mentenanței, materialele folosite și ce se întâmplă cu filtrele.

Poate folosi mențiunea autorizată pentru apă, cu condiția ei completă — adică menționând cei 2 litri pe zi din toate sursele, nu doar prima jumătate a frazei.

Nu poate însă afirma, sugera sau implica un beneficiu de sănătate atribuit hidrogenului. Nici direct, nici prin trimitere la studii, nici prin citate din terți, nici prin imagini sau simboluri care sugerează același lucru. Regulamentul acoperă și sugestia implicită, nu doar afirmația explicită.

Cine controlează și ce riscă un operator

În România, respectarea regulilor privind informarea consumatorului și mențiunile de pe produsele alimentare intră în sfera de control a autorităților de protecție a consumatorilor și a autorității sanitar-veterinare. Cadrul general de informare a consumatorului este completat de Regulamentul (UE) nr. 1169/2011, al cărui articol 7 interzice informațiile care induc în eroare privind natura, proprietățile sau efectele unui aliment.

Practic, un operator care publică un beneficiu neautorizat își asumă două riscuri simultan: unul de conformitate, pentru mențiunea nepermisă, și unul de practică comercială neloială, pentru informație care induce în eroare.

De reținut

• Lista mențiunilor autorizate este limitativă: ce nu e pe listă nu se poate folosi.
• Pentru apă există o singură mențiune, legată de funcțiile fizice și cognitive normale.
• Condiția ei — 2 litri pe zi din toate sursele — face parte din mențiune și nu se poate omite.
• Pentru hidrogenul molecular nu există nicio mențiune autorizată în UE.
• Citarea unui studiu într-un context comercial este ea însăși o mențiune nespecifică.

Surse

• Regulamentul (CE) nr. 1924/2006 privind mențiunile nutriționale și de sănătate — EUR-Lex, CELEX 32006R1924
• Regulamentul (UE) nr. 432/2012 de stabilire a listei mențiunilor de sănătate permise — EUR-Lex, CELEX 32012R0432
• Regulamentul (UE) nr. 1169/2011 privind informarea consumatorilor cu privire la produsele alimentare — EUR-Lex, CELEX 32011R1169
• EFSA, EFSA Journal 2011;9(4):2075, doi:10.2903/j.efsa.2011.2075